3

Sala în care intraseră era la fel de monotonă ca interior ca şi celelalte din Bariera exterioară. Doar monitoarele şi pupitrele pe care luminiţe multicolore clipoceau la răstimpuri o diferenţiau de celelalte. Nu avea scaune, nici mese, nici vreun alt soi de echipament. Părea doar o încăpere cu pereţi de un cenuşiu practic şi neoane fluorescente, însă era mult mai mult decât atât. Era unul dintre puţinele locuri din care se putea deschide o Trecere. Situat la confluenţa unor câmpuri magnetice şi a unor linii energetice importante. Alegerea locaţiei făcea şi ea parte din magie, îşi spuse Aisilin, în vreme ce uşa grea se zăvora în spatele lor din proprie voinţă ( toate uşile şi porţile din Bariera exterioară erau dotate cu sisteme « inteligente » de recunoaştere a celor ce treceau prin ele şi de auto-închidere — măsură de siguranţă suplimentară, împotriva oricărei posibile erori umane).
Aiden se duse direct la una dintre firidele în care se aprindeau şi se stingeau luminiţe. In ciuda dispoziţiei meditative de mai devreme, acum era perfect stăpân pe sine. Aisilin nu era la fel de bună ca el la a deschide Treceri..nu avea acel al şaselea simţ care să o avertizeze când e momentul potrivit.
Etapele identificării ( amprentă vocală, palmară şi a retinei) se derulară una după alta. O paranoia a securităţii, gândi Aiden, în vreme ce repeta, cu glas la fel de cenuşiu ca şi pereţii, litania obişnuită.
- Aiden Mayer. Departament Proiecte Speciale, unitatea Nemesis. Cod de identificare 548921. Cod de acces « Dark Lord », operaţiunea « Ragnarok ».
Ciudată şi pasiunea pentru mitologie a superiorilor săi, îi mai trecu prin minte, înainte de a se aşeza la pupitrul de comandă. Aislin îi urmări mâinile începând să-i alerge imposibil de repede peste butoane.
- Activez sistemul, anunţă, pe acelaşi ton impersonal. Pornesc oscilatoarele şi declanşatoarele de frecvenţă. Introducerea coordonatelor 6-A-5-I-R-A-3-6-6. Energia de trecere la 25 la sută şi creşte…
Nu era nevoie să spună cu glas tare fiecare etapă a procesului, ea ştia la fel de bine ca şi el ce face, însă îşi dăduse de mult seama că Aislin se temea de Treceri şi încerca pe cât posibil să-i alunge încordarea. Într-adevăr, vocea familiară păru să o relaxeze o clipă. Se sprijini de un perete, adunându-şi puterile.
- Generatoarele de energie la 75 la sută, spuse Aiden, la fel de mecanic. Verific coordonatele. Frecvenţa principală se stabilizează. Dislocarea spaţio-temporală cam în 10 secunde.
Aislin îşi ridică fruntea şi-i aruncă o privire hăituită. Buzele-i se chinuiră să schiţeze un zâmbet.
- Frecvenţa principală stabilă, anunţă Aiden calm. Ne vedem dincolo, Aislin…
Şi Trecură.
Trupurile li se descompuseră în celule, molecule, atomi, particule infinitezimale, propulsate de fluxul energetic. In încăpere străluci, vreme de o clipă, o lumină comparabilă cu o explozie atomică miniaturală. De îndată ce aceasta dispăru, neoanele fluorescente pe bază de senzori se stinseră şi ele, conform programului de economisire a energiei.